Home » Posts tagged with » Universitatea Emaus (Page 2)

Prelegerea a 3-a. Țăranii și succesiunea regimurilor de dominație și de exploatare fiscală

Prelegerea a 3-a. Țăranii și succesiunea regimurilor de dominație și de exploatare fiscal Sistemele naturale s-au aflat sub presiunea conversiunilor sistemice de-a lungul tuturor epocilor. Procesele de conversiune sistemică le-au afectat în chipuri felurite după tipul sistemului dominator. În cadrul sistemelor politico-militare conversiunea a îmbrăcat forma celor două mari procese deformatoare fiscalitatea excesivă războaiele. Ambele…

Prelegerea a 4-a. Țăranii și mișcarea anticonversionistă în războiul civilizațional

Prelegerea a 4-a. Țăranii și mișcarea anticonversionistă în războiul civilizațional  În secolul al XIX-lea războiul social se mută în cadrul unei alte ciocniri civilizaționale, aceea dintre capitalismul fiscal periferial și societatea țărănească. Această ciocnire este încadrarea mișcării anticonversioniste a arealul răsăritean. Conversiunea sistemică îmbracă în tot arealul răsăritean formula capitalismului periferial, adică al unui capitalism…

II. Neoruralismul. Prelegerea a 5-a: Războiul logistic şi noile riscuri pentru doctrina suveranităţii alimentare

Submodulul al II-lea Neoruralismul. Doctrina suveranității alimentare   Prelegerea a 5-a Neoruralismul. Războiul logistic şi noile riscuri pentru doctrina suveranităţii alimentare  Neoruralismul doctrinar. Perioada postbelică a fost una a războiului rece dintre imperiul comunist și neoimperiul bancar mondial, adică dintre două formațiuni ale conversiunii metasistemice de ciclu modern și postmodern, context în care s-a prăbușit…

Prelegerea a 6-a. Via Campesina şi doctrina căii paralele

Prelegerea a 6-a. Via Campesina şi doctrina căii paralele   Programul și doctrina. Organizația Via Campesina a fost constituită ca o organizație mondială (în nouă regiuni, având membrii în 69 de țări din toată lumea și reprezentând un număr estimat de circa 150 milioane de persoane)[1]. Ea a promovat doctrina suveranității alimentare ca replică la…

Prelegerea a 7-a. Modelul alimentar al lumii. Cele două căi de acces la hrană și războiul definițiilor

Prelegerea a 7-a   Modelul alimentar al lumii Cele două căi de acces la hrană și războiul definițiilor   Atunci când definim securitatea și siguranța alimentară trebuie să definim mai întâi calea de acces la hrană. Or, cum s-a lămurit, există două căi de acces la hrană: calea bazată pe autonomia pieței și pe regimul…

III. Dreptul de asociere rurală, oligarhismul agrarian și dictatura pieței. Prelegerea a 8-a: Două sisteme definiționale ale exploatațiilor rurale. Gospodăria familială, ideologii, comercianții, gardienii fiscali

Submodulul al III-lea (o prelegere)  Dreptul de asociere rurală, oligarhismul agrarian și dictatura pieței Prelegerea a 8-a Două sisteme definiționale ale exploatațiilor rurale Gospodăria familială, ideologii, comercianții, gardienii fiscali   De mai bine de 200 de ani lumea pe care se reazemă sistemul mondial modern și-a pus speranțele în felurite sisteme de organizare a vieții…

Prelegerea a 11-a. Puterea de scară a țărilor europene în raport cu stocul de animale și cu exploatațiile

Prelegerea a 11-a Puterea de scară a țărilor europene în raport cu stocul de animale și cu exploatațiile   Stocul de animale ca sursă a securității alimentare suverane în Europa Prezentăm mai jos distribuția europeană pe țări a stocului de animale ca factor al securității alimentare sustenabile sau suverane. Acest potențial poate fi măsurat printr-un…

Petre Anghel: Identitate şi alteritate culturală

  Complexitatea specială pe care o impune procesul comunicării interculturale necesită apelul la perspective şi concepte din diverse discipline academice, incluzând psihosociologia, sociologia, antropologia culturală, sociolingvistica şi, nu în ultimul rând, ştiinţele comunicării. Dincolo de complexitatea în sine a procesului de comunicare, analiza relaţiilor dintre oameni aparţinând unor culture diferite este dificilă şi pentru că…

Amnezie sfântă – poezie de Petre Anghel

Mi-am pierdut memoria, Domnule, Dar nu sunt grijorat – Prietenul meu Enkidu mi-a spus Că astfel toate cele auzite par noi Și scapi de îngâmfare.   Mai rău e, Domnule, Că și mințile mi-am pierdut, Joc baba-oarba cu mine, Eu strig, eu răspund, Ecoul e în pădurile Ignoranței mele.   Puterea, Nu mai am puterea…

Petre Anghel: Cultura şi întărirea propriei judecăţi

Prin cultură se înţeleg atât de multe lucruri, în primul rând datorită folosirii cuvântului în discuţii frecvente şi banale, încât conceptul în sine necesită o abordare sistematică. Se aceptă aproape unanim că ea este un sistem de principii după care se desfăşoară întreaga activitate a unei colectivităţi. Altfel spus, cultura se referă la valorile sociale…