Home » Cursuri si conferinte » Ruralia » Prelegerea a 11-a. Puterea de scară a țărilor europene în raport cu stocul de animale și cu exploatațiile

Prelegerea a 11-a. Puterea de scară a țărilor europene în raport cu stocul de animale și cu exploatațiile

Prelegerea a 11-a. Puterea de scară a țărilor europene în raport cu stocul de animale și cu exploatațiile

Fiertul “legvarului” Maramures I G Andron Universitatea EmausPrelegerea a 11-a

Puterea de scară a țărilor europene în raport cu stocul de animale și cu exploatațiile

 

Stocul de animale ca sursă a securității alimentare suverane în Europa

Prezentăm mai jos distribuția europeană pe țări a stocului de animale ca factor al securității alimentare sustenabile sau suverane. Acest potențial poate fi măsurat printr-un indice național al contribuției stocului de animale la susținerea securității alimentare suverane. Un astfel de indice are și înțelesul unui parametru al puterii scalare care măsoară accesul țărilor europene la valorificarea acestui sistem natural al stocului de animale. Valoarea cea mai înaltă a Indicelui contribuției stocului de animale la susținerea securității alimentare suverane se înregistrează în cazul Danemarcei și cea mai scăzută se înregistrează în cazul Maltei și al Bulgariei. România se situează în partea de la mijloc a intervalului mediu (22 capete la 100 de locuitori), împreună cu marea Britanie, Lituania, Italia, Ungaria etc. (în vreme ce indicele Danemarcei este de 84 capete la suta de locuitori). România are, în cazul stocului de animale, o putere scalară medie în Europa (deși în decursul celui de-a doilea deceniu unional sau european, puterea scalară scade, adică românii pierd „substanță” vitală, în condițiile în care majoritatea țărilor europene arată o stabilitate convenabilă a puterii lor scalare în același interval).

Tabel IV.1 Indicele contribuției diferențiate a stocului de animale la sustenabilitatea securității alimentare suverane în țările UE

total de animale/total populatie*100

Standardizarea indicelui stocului de animale

Tara

Anul 2003 Anul 2005 Anul 2007 Anul 2003 Anul 2005 Anul 2007
Belgium

38.17

37.17

35.77

0.36

0.35

0.33

Bulgaria

12.64

11.22

11.98

0.00

0.00

0.00

Czech Republic

22.17

20.15

19.83

0.14

0.12

0.11

Denmark

84.35

84.36

84.12

1.00

1.00

1.00

Germany

22.58

21.97

21.81

0.14

0.15

0.14

Estonia

23.01

22.78

22.94

0.15

0.16

0.15

Ireland

15.92

15.09

13.68

0.05

0.05

0.02

Greece

23.64

22.22

23.38

0.16

0.15

0.16

Spain

33.86

33.45

32.23

0.30

0.30

0.28

France

37.61

36.09

35.35

0.35

0.34

0.32

Italy

17.37

16.31

16.72

0.07

0.07

0.07

Cyprus

35.66

32.44

31.59

0.32

0.29

0.27

Latvia

17.63

17.91

20.08

0.07

0.09

0.11

Lithuania

25.15

32.79

26.71

0.18

0.29

0.20

Luxembourg

35.47

34.26

33.81

0.32

0.31

0.30

Hungary

22.11

21.02

20.86

0.14

0.13

0.12

Malta

12.33

11.42

12.02

0.00

0.00

0.00

Netherlands

38.01

39.18

39.22

0.36

0.38

0.38

Austria

30.81

29.71

29.69

0.26

0.25

0.25

Poland

28.13

26.58

28.18

0.22

0.21

0.22

Portugal

22.17

19.20

18.74

0.14

0.11

0.09

Romania

22.69

22.77

19.46

0.14

0.16

0.10

Slovenia

28.42

25.28

26.86

0.22

0.19

0.21

Slovakia

16.77

13.72

13.11

0.06

0.03

0.02

Finland

22.72

22.09

21.83

0.14

0.15

0.14

Sweden

20.34

19.95

19.09

0.11

0.12

0.10

United Kingdom

24.20

23.77

22.84

0.16

0.17

0.15

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Prezentăm datele și sub forma grafică: Garfic Animale Populatie

Grafic IV.1 privind contribuția diferențiată a stocului de animale la sustenabilitatea securității alimentare suverane în țările UE

Exploatațiile în Europa ca sursă a securității alimentare suverane

Exploatațiile sunt unități de analiză pentru dinamica micro și macrostructurilor de care depinde starea agrosistemelor, în genere, a sistemelor naturale. Destinul sistemului natural se decide la nivelul și deci înlăunttrul acestor unități, exploatațiile. De aceea ele capătă o însemnătatea uriașă atunci când vrem să înțelegem ce se întâmplă atât cu sistemul cât și cu elementele sale componente. Practic orice operație a sistemului asupra altor sisteme începe la nivelul acestor microunități și se încheie aici. Accesul populației la agrosistemul cu potențial european (de standard european) ne permite să caracterizăm extinderea și deci mărimea Europei interioare, adică a unui agrosistem de tip european (cu accesibilitate europeană la politicile europene de finanțare). Despre europenizare se vorbește în multe feluri. Unul dintre ele decurge din ceea ce Europa a stabilit drept standard pentru o agricultură cu potențial de dezvoltare și deci capabilă să participe la economia europeană de piață. Acest prag european se referă la unitatea de dimensiune europeană (UDE)european size unit – și o asemenea unitate de măsurare stabilește accesul la finanțarea europeană. Folosirea acestei unități ne permite să delimităm o Românie agrară ascunsă, pe care o putem denumi România marii discrepanțe agrare față de agrosistemele europene. Într-o atare lumină putem decupa acea parte de Românie rurală vizibilă de ochiul european, recunoscută de conceptul european ca parte a Europei și deci admisă la susținere financiară europeană. Cealaltă este nevăzută, neadmisă. Să examinăm întâi datele referitoare la evaluarea comparativă a agrosistemelor europene în temeiul criteriului de admisibilitate europeană, adică al ponderii exploatațiilor cu mai mult de 1UDE/ESU în total exploatații.

 Tabel IV.2: Accesul populației la agrosistemul cu potențial european

 

Exploatații cu >1ESU / Total populatie

Indici Standardizati ai densitatii suprafețelor de peste 1 ESU

Tara

2003

2005

2007

2003

2005

2007

Belgium

196.51

210.60

229.60

0.42

0.48

0.56

Bulgaria

49.88

65.72

65.19

0.08

0.12

0.13

Czech Republic

392.43

381.36

397.19

0.89

0.91

1.00

Denmark

110.77

105.28

122.68

0.22

0.22

0.28

Germany

211.52

222.31

236.20

0.46

0.51

0.58

Estonia

92.88

100.56

104.88

0.18

0.21

0.23

Ireland

30.78

32.76

36.58

0.03

0.04

0.05

Greece

16.81

16.34

15.71

0.00

0.00

0.00

Spain

42.58

44.88

47.34

0.06

0.07

0.08

France

109.22

119.02

129.60

0.22

0.26

0.30

Italy

40.14

42.32

42.75

0.06

0.06

0.07

Cyprus

25.18

25.06

27.71

0.02

0.02

0.03

Latvia

44.24

51.37

51.38

0.06

0.09

0.09

Lithuania

38.73

26.64

39.68

0.05

0.03

0.06

Luxembourg

194.91

192.18

216.45

0.42

0.44

0.53

Hungary

63.00

64.23

71.49

0.11

0.12

0.15

Malta

54.42

49.11

53.66

0.09

0.08

0.10

Netherlands

189.61

199.33

213.27

0.41

0.46

0.52

Austria

57.61

59.86

63.28

0.10

0.11

0.12

Poland

36.18

35.26

33.80

0.05

0.05

0.05

Portugal

39.78

48.08

58.37

0.05

0.08

0.11

Romania

17.97

17.52

24.88

0.00

0.00

0.02

Slovenia

32.49

32.80

32.69

0.04

0.04

0.04

Slovakia

440.91

417.43

341.37

1.00

1.00

0.85

Finland

70.17

74.60

79.23

0.13

0.15

0.17

Sweden

148.52

135.92

158.49

0.31

0.30

0.37

United Kingdom

326.93

327.36

340.51

0.73

0.78

0.85

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Iată datele și în reprezentarea lor grafică, utile pentru a spori vizibilitatea fenomenului.

Grafic ESU Populatie

Din tabel și din graficul asociat putem sesiza că porțile agrosistemului european sunt încuiate cu chei la care exploatațiile estului nu au acces ori au un acces limitat. Aceste chei se numesc parametrii ai politicii agricole comune și se exprimă sub forma tehnică a celebrelor ESU, unități de dimensiune economică, de care depinde aprobarea sau interdicția deschiderii porților de intrarea în zona de accesare a fondurilor. Cu aceste aspecte am atins nucleul procesului de conversiune metasistemică a sistemelor agricole naționale prin efectele integrării lor în marele agrosistem european. Am considerat că numărul exploatațiilor de peste 1 ESU sunt un parametru estimativ a ceea ce s-ar pute denumi „Europa rurală interioară” dinlăuntrul fiecărei țări în parte. Ponderea acestei „Inner Rural Europe” în cadrul economiilor rurale ale țărilor europene poate fi utilizată, așadar, ca un indicator ale „europenității” agrosistemelor naționale. „Conform Eurostat, la aderarea României în 2007, 78% din totalul exploataţiilor agricole din ţara noastră erau exploataţii de subzistenţă, cu o dimensiune economică sub 1 UDE”[1]. Prin urmare Europa rurală interioară a României avea o pondere de 22% în pragul aderării, ceea ce însemna că agrosistemul românesc nu era „pregătit” să intre în macrosistemul agricol european ceea ce înseamnă că „poporul rural” nu era admisibil la finanțările europene, adică nu se putea bucura de integrare.

Pentru a ne da seama de proporția acestei Europe interioare am calculat indicele de acces al românilor la o geografie rurală de standard european (comparativ cu accesul celorlalte națiuni europene la același tip de geografie rurală europeană). În acest sens am raportat populația la numărul exploatațiilor de peste 1 ESU. Pentru români indicele de acces este de 17,97, dar pentru slovaci, de pildă, este de 440, 91. Slovacul trăiește în orizont agrar european la un prag superior românului mediu. Să reținem că am denumit spațiul subîntins de suprafața exploatațiilor agricole cu o valoare de peste 1 UDE  geografie rurală europeană interioară. Aceasta este, o repetăm, Europa rurală din interiorul fiecărei țări. Putem folosi această mărime ca unitate de măsură a gradului de europenitate al agrosistemului, adică a puterii  scalare europene accesibilă unei țări (în raport cu calitatea și regimul exploatațiilor). Unitatea desemnată simbolic prin parametrul de comensurare a acestei Inner Rural Europe sau, cu denumire prescurtată, IRE (IRE = Inner Rural Europe) ne ajută să estimăm puterea scalară a unei țări adică tocmai capacitatea sa de a accesa „sistemul european”, de a-i prelua avantajele în economia rurală națională. Acest parametru – al accesului real la sistemul european – a fost calculat, precum s-a precizat deja, prin raportarea populației totale la numărul exploatațiilor cu mai mult de 1 ESU. În România mărimea IRE prin care determinăm ponderea sistemului european în economia rurală a țării (mărimea Europei rurale interioare) este, cum s-a precizat, cea mai mică comparativ cu cele 27 de țări integrate. Aceasta arată că, pentru România, efectul sistemului european și deci beneficiile lui (dacă acestea sunt reale, precum o să arătăm) au fost, la pragul aderării, de zeci de ori mai mici decât în Slovacia, Germania sau Franța, adică decât în țările din eșalonul superior. Efectul trist al acestei discrepanțe este de ordin financiar. Admiterea la finanțare este condiționată de pragul de 1 ESU și, în unele condiții, de 2 ESU. În acest sens cel dezavantajat devine și mai dezavantajat și cel avantajat devine și mai avantajat. UE ni se înfățișează, putem spune, ca o uniune pentru cei puternici nu și pentru cei slabi. Pentru o țară ca România, beneficiile sistemului european au fost și au rămas foarte mici atâta vreme cât accesul la politicile de finanțare sunt condiționate de „europenitatea” agrosistemului (adică de pragul standard al exploatațiilor de peste 1 ESU). Dacă ai un agrosistem puternic și deci ești „bogat” primești bani, dacă nu, ești refuzat de la finanțare. Altfel spus, cei bogați primesc bani, cei săraci nu primesc, fiindcă – incredibil! – sunt prea săraci (au exploatații de sub 1 ESU). UE pare a fi, iată, o Europă a bogaților pentru bogați, și foarte puțin o Europă bogată pentru săracii săi. Samarineanul milostiv nu pare să locuiască în UE. Admiterea la finanțarea europeană, fiind condiționată de capacitatea de a produce la o valoare de peste 1 ESU (UDE), „poporul rural românesc”, în proporția lui de 78%[2], fusese adus de guvernanții săi până la porțile Europei pentru ca să afle de la aceștia că pentru el porțile Europei sunt închise. Straniu spre frison metafizic, dacă nu cumva de-a dreptul cinic. Așadar, la porțile Europei se putea afla că dacă ești subdezvoltat vei fi condamnat la o subdezvoltare și mai mare. Aceasta a fost și încă este esența filosofiei bruxelle-ze și ea este confirmată de spiritul politicilor europene de finanțare a agriculturii.

APPENDIX

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Tabel A1: Indice agregat (Ia) privind sustenabilitatea securității alimentare în țări ale Uniunii Europene (Ia variază între 0 și 1) pe o scară a rangurilor (în quintile)

 

Indice   agregat

Ranguri

Tara

Anul 2003 Anul 2005 Anul 2007

Anul   2003

Anul   2005

Anul   2007

Belgium

0.29

0.31

0.34

3

3

3

Bulgaria

0.14

0.15

0.18

2

2

2

Czech Republic

0.44

0.45

0.48

4

4

4

Denmark

0.55

0.56

0.59

5

5

5

Germany

0.26

0.28

0.30

3

3

3

Estonia

0.29

0.32

0.36

3

3

3

Ireland

0.36

0.36

0.36

4

4

3

Greece

0.16

0.16

0.17

2

2

2

Spain

0.30

0.31

0.31

3

3

3

France

0.32

0.34

0.35

3

3

3

Italy

0.10

0.11

0.11

1

1

1

Cyprus

0.17

0.16

0.10

2

2

1

Latvia

0.24

0.30

0.34

2

3

3

Lithuania

0.09

0.12

0.11

1

1

1

Luxembourg

0.33

0.33

0.37

3

3

3

Hungary

0.21

0.22

0.23

2

2

2

Malta

0.03

0.03

0.04

1

1

1

Netherlands

0.28

0.31

0.33

3

3

3

Austria

0.24

0.24

0.25

2

2

2

Poland

0.20

0.20

0.23

2

2

2

Portugal

0.17

0.17

0.18

2

2

2

Romania

0.24

0.26

0.26

2

3

2

Slovenia

0.15

0.15

0.16

2

2

2

Slovakia

0.47

0.45

0.41

5

4

4

Finland

0.22

0.23

0.25

2

2

2

Sweden

0.24

0.25

0.16

2

3

2

United Kingdom

0.38

0.31

0.42

4

3

4

 

Grafic A1: Indice agregat (Ia) privind sustenabilitatea securității alimentare suverane în Europa pe țări ale Uniunii Europene (Ia variază între 0 și 1)

 

Indicator Agregat

Tabel A2: privind poziționarea țărilor europene pe cele cinci ranguri

Tara

Rang   Anul 2003

Tara

Rang   Anul 2005

Tara

Rang   Anul 2007

Italy

1

Italy

1

Italy

1

Lithuania

1

Lithuania

1

Lithuania

1

Malta

1

Malta

1

Malta

1

Bulgaria

2

Bulgaria

2

Cyprus

1

Greece

2

Greece

2

Bulgaria

2

Cyprus

2

Cyprus

2

Greece

2

Latvia

2

Hungary

2

Hungary

2

Hungary

2

Austria

2

Austria

2

Austria

2

Poland

2

Poland

2

Poland

2

Portugal

2

Portugal

2

Portugal

2

Slovenia

2

Romania

2

Romania

2

Finland

2

Slovenia

2

Slovenia

2

Latvia

3

Finland

2

Finland

2

Romania

3

Sweden

2

Sweden

2

Sweden

3

Latvia

3

Belgium

3

Belgium

3

Belgium

3

Germany

3

Germany

3

Germany

3

Estonia

3

Estonia

3

Estonia

3

Spain

3

Spain

3

Spain

3

France

3

France

3

France

3

Luxembourg

3

Luxembourg

3

Luxembourg

3

Netherlands

3

Netherlands

3

Netherlands

3

Czech Republic

4

United Kingdom

3

Ireland

3

Ireland

4

Czech Republic

4

Czech Republic

4

United Kingdom

4

Ireland

4

United Kingdom

4

Denmark

5

Slovakia

4

Slovakia

4

Slovakia

5

Denmark

5

Denmark

5

 

Tabel A3: privind numărul țărilor europene pe scara celor cinci ranguri

 

Anul   2003

Anul   2005

Anul   2007

Număr Percent Număr Percent Număr Percent

rang   1 (inferior)

3

11.11

3

11.11

4

14.81

rang 2

12

44.44

9

33.33

10

37.04

rang 3

7

25.93

11

40.74

9

33.33

rang 4

3

11.11

3

11.11

3

11.11

rang   5 (superior)

2

7.41

1

3.70

1

3.70

Total

27

100

27

100

27

100

 

Împărțirea pe clustere a țărilor europene în funcție de indicele agregat al puterii scalare de sustenabilitate a securității alimentare suverane (2003)

Impartire tari UE

A4: Pragul de securitate alimentară suverană în Europa (Gruparea țărilor europene pe cinci trepte de sustenabilitate în cei trei ani de referință)

 

Quintile

2003

%

2005

%

2007

%

Nr țări

 Q1 inferioară

Italy, Lithuania, Malta

3

11.11

Italy, Lithuania, Malta

3

11.11

Italy, Lithuania, Malta, Cyprus

14.81

4

Q2 inferioară

Bulgaria, Greece, Cyprus, Hungary, Austria, Poland, Portugal, Romania

Finland Slovenia Sweden, Latvia

12

44.44

Bulgaria, Greece, Cyprus, Hungary, Austria, Poland, Portugal, Finland, Slovenia,

9

33.33

Bulgaria, Greece, Hungary, Austria, Poland, Portugal, Romania Finland, Slovenia, Sweden

37.04

10

Q3 (medie)

NetherlandsLuxembourgFrance, Spain, Germany, Estonia, Belgium

7

25.93

Romania Sweden, United Kingdom

Netherlands, Luxembourg, Latvia, France, Spain, Germany

Estonia, Belgium

11

40.74

Netherlands

Luxembourg, Latvia, France, Spain, Ireland, Germany, Estonia, Belgium

33.33

9

Q4 superioară United Kingdom, Ireland, Czech Republic

3

11.11

Slovakia, Ireland, Czech Republic

3

11.1 United Kingdom, Slovakia, Czech Republic 11.11

3

Q5 superioară Slovakia, Denmark

2

7.41

Denmark

1

3.70

Denmark

3.70

1

 

Împărțirea pe clustere a țărilor europene în funcție de indicele agregat al puterii de sustenabilitate agricolă națională a securității alimentare (2007)

 Impartire tari UE 2

Tabel A5: Distribuţia exploataţiilor agricole după UDE

 

Dimensiunea economică

(UDE)

>1 1-<8 8-<16 16-<40 40-<100 >=100
Număr exploataţii 3   064 550 842   600 13   000 6   400 2   900 1   800

Pondere în   total exploatații

78% 19,25% 1,49% 0,73% 0,33% 0,20%

Sursa: Eurostat, 2009, preluate prin mijlocirea studiului citat al Adelei Șerban și Alina Juravle

 

SURSE DOCUMENTARE (listate de Adela Șerban și Alina Juravle) :

PNDR − Planul Naţional de Dezvoltare Rurală: 20072013, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, versiunile consolidate iulie 2009, 2011, www.madr.ro; Situaţia proiectelor din cadrul PNDR pe sesiuni – octombrie 2011, www.madr.ro.

2. CE − Comisia Europeană, www.ec.europa.eu, documente. Eurostat − http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

portal/page/portal/eurostat.

3. RGA − Recensământul General Agricol 2010 – Rezultate provizorii, iunie 2011,

http://www.recensamantagricol2010.ro.

4. INS − Institutul Naţional de Statistică: – Baza de date Tempo, 2008−2011, https://statistici.insse.ro, – Anuarul Statistic 2009.

6. CVCE − The reform of the common agricultural policy (CAP), Centre Virtuel de la Connaissance sur l’Europe (CVCE), august 2011, http://www.cvce.eu.

Ilie Badescu

Universitatea Emaus


[1] Adela Şerban, Alina Juravle (Gasler), Ruralul românesc în contextul strategiilor europene de dezvoltare, în Revista Română de Sociologie, nr 3-4, 2012 (http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2012/06-AdelaS.pdf)

 

[2] Vezi datele din tabelul 5A (Appendix), preluate prin mijlocirea excelentului studiu al Adelei Șerban și Alinei Juravle, op. cit., 2012

One Response to "Prelegerea a 11-a. Puterea de scară a țărilor europene în raport cu stocul de animale și cu exploatațiile"

  1. Pingback: V. Europa ascunsă. Introducere în socioscopia rurală europeană. Prelegerea a 10-a: Puterea de susținere a securității alimentare suverane în Europa | Universitatea Emaus

Leave a Reply

Your email address will not be published.